vineri, 8 noiembrie 2013

cenușăresul

A fost odată…o regina criminală.
Se auzeau prin cetate nesfârșite șușoteli bărbătești…”băi, e criminală!”,” tu ai văzut cum arată?”, “ e bună rău!”. Ea era încântată de șușotelile laudative și pline de dorință ale supușilor. Încet, încet, a început să  creadă că o regină trebuie să arate lumii bunătatea cu care e dotată și a renunțat la ea spre binele regatului. Nu a renunțat total, ci doar pe jumătate. A renunțat la partea care conținea capul și a cultivat cealaltă jumătate, de la brâu în jos.

Sfătuitorul reginei  se gândea că deși ea era iubită aproape de toți supușii, își cam pierduse capul și  ar fi momentul să se iubească doar cu unul, mai ales că începuseră să-i iasă vorbe. Cu sfială, i-a propus să organizeze un bal, la care să invite toți bărbații din regat, gândindu-se că poate apare vreun Cenușăres și se liniștește și ea la castelul ei.

Exista în regat, o familie cu patru feciori. Mamă nu aveau, că plecase în străinătate, la cules fructe de pădure și flori celosia. Trei dintre feciori erau prezenți la toate petrecerile din Dorobanți(așa se numea ținutul unde se etala lumea bună a regatului), iar mezinul…of,  mezinul…

Mezinul  a fost numit cioban la oile familiei. Fiind dotat ca un cioban și invidiat de  frați și de tată, a fost trimis acolo unde, spuneau ei în cor, îi este locul.
Într-o zi, pe când ciobanul își cânta dorurile la caval și oile își vedeau liniștite de păscut, a căzut din cer un zân grăsuț îmbrăcat într-un  costum ieftin, cu o fustiță alba de balerină pe deasupra și cu o bagheta în mână. Acesta  i-a spus ciobanului că ii poate da un credit pentru nevoi personale și că își poate cumpăra un costum frumos și niște pantofi …pe măsură, cu alte cuvinte, că îl ajută să meargă și el la balul organizat la palat. Mezinul a acceptat condițiile de creditare(una era să nu neglijeze mulsul oilor, pentru a putea restitui creditul).

Veni și ziua balului. La palatal Reginei(un fel de Cotroceni), au început să parcheze mașini bengoase din care coborau, beizadele, cocalari, prințișori, dornici să pice cu tronc bunăciunii regale.
Ciobanul nostru,  a sosit și el cu o limuzina pusă la dispoziție de zânul cel bun. Când să intre la palat, a fost percheziționat de securiști și nu înțelegea de ce aceștia palpându-l se mirau și murmurau..oohohoo! Credea că se miră de mirosul parfumului pe care îl folosea. Era un parfum primit de la mama lui și îl folosea pentru că esența de fructe de pădure ii amintea de ea.
Când a venit rândul mezinului să danseze cu regina balului, el era frământat să nu uite de mulsul oilor. Poate de aceia nu-și dezlipea ochii de la sânii partenerei de dans. Aceasta se împingea în el simțind că el este alesul, și suspina…ohohoooo .  El nici nu bănuia că era supus la trei teste pe care sfătuitorul le stabilise. Primul era legat de dotare și îl trecuse cu brio, al doilea pe care deasemenea îl trecuse, era parfumul folosit și acum era supus la ultimul test.
- Apropie-te cu fața de sânul meu și spune dacă știi ce parfum folosesc! Ii șopti regina.



- Keeler Queen, Katy Perry, cu esență de praline, îi  răspunse el pe fugă. Se desprinse din îmbrățișarea ei și părăsi în grabă castelul, pentru a ajunge în timp util să mulgă oile. In goana lui își pierdu un pantof pe scările palatului..un pantof de mărimea unei franzele

Continuarea poveștii o cunoașteți.

Știu, sunt un plagiator. Dar am plagiat povestea Cenușăresei pentru a scrie acest articol...deh...concursul Superblog 2013


        

2 comentarii:

  1. Aşa probe? Ai fost de faţă să te convingi că le-a trecut? :))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si acum colind prin regat să-l găsesc pe fericitul posesor al..franzelei. Tare mi-e teamă că pantoful se va potrivi unui...cioban

      Ștergere

bârfiti, vă rog!